Peste 30.000 de sălăjeni cu boli cronice sunt nevoiţi să bată farmaciile, în căutarea medicamentelor prescrise de către medicii curanţi. Lista leacurilor devenite „rara avis” în farmaciile din judeţ numără, în acest moment, 120 de poziţii.
Lipsa unor medicamente din farmacii dă mari bătăi de cap bolnavilor din judeţ, care sunt puşi în situaţia de a alerga din farmacie în farmacie, în cautarea tratamentului recomandat de către medici ori să încerce să-l procure din străinătate.
Problema datează din toamna anului trecut, însă farmaciştii sălăjeni susţin că de aproximativ două luni, lucrurile s-au agravat. Ca urmare, reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor Filiala Sălaj s-au adresat Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Sălaj, aceasta din urmă solicitând intervenţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru identificarea unor soluţii, în beneficiul bolnavilor aflaţi în dificultate. În documentul transmis CNAS, oficialii sălăjeni semnalează „disfunctionalităţile şi sincopele existente în aprovizionarea farmaciilor cu anumite medicamente, atât din categoria gratuite-compensate, cât şi aferente programelor naţionale de sănătate, în special diabet şi oncologie”. Furnizorii de medicamente au reclamat şi faptul că „în ultimele luni, solicitările pentru aceste medicamente deficitare nu au fost onorate de către distribuitorii de medicamente sau au fost onorate în cantităţi infime, au fost condiţionate fie de plata pe loc, fie de distribuirea la pachet cu alte produse, nesolicitate de pacienţi şi greu vandabile. Motivarea distribuitorilor de medicamente a fost cantitatea foarte mică din aceste produse farmaceutice aflată la momentul actual pe piaţa românească a medicamentului”, se mai arată în adresa CAS Sălaj. În completare, instituţia a anexat o listă cu 120 de medicamente cu aprovizionare deficitară în farmaciile sălăjene, ne-a declarat Olga Stana, preşedintele interimar al CAS Sălaj.
Acesta nu este, însă, primul demers făcut la nivel judeţean. În luna decembrie a anului trecut, instituţia a trimis o atenţionare către CNAS cu privire la produsele care nu se găseau ori erau insuficiente în farmacii. Atunci, pe listă figurau medicamente pentru bolile cardiovasculare, astm, diabet, oncologie şi Parkinson.
Medicul trebuie să găsească înlocuitori
„Nu putem onora reţetele pacienţilor pentru că nu avem medicamentele pe stoc. Mă refer aici în special la tratamentele pe oncologie, transplant, hipertensiune şi Parkinson. Ca să nu mai spun de insulină, unde este dezastru”, ne-a declarat Felicia Fărcaş, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Filiala Sălaj.
Potrivit spuselor sale, o soluţie ar fi eliberarea unui alt medicament care are aceeaşi substanţă activă şi care se găseşte pe raftul farmaciilor, însă nu toţi bolnavii acceptă o astfel de înlocuire. „Unii pacienţi fac tratamente cu anumite medicamente de ani de zile, s-au obişnuit cu ele şi le caută doar pe acelea, după ce au văzut că îi ajută în boala de care suferă”, explică Felicia Fărcaş.
Farmaciştii sunt, practic, legaţi la mâini. „Suntem puşi în faţa faptului împlinit. Tot ce putem face este să-i trimitem la o altă farmacie, unde poate au norocul să găsească doctoria căutată, ori la medic pentru prescrierea unui alt tratament”, a explicat reprezentantul farmaciştilor din judeţ.
Oficialii CAS Sălaj susţin că în situaţia dată, medicii sunt cei care trebuie să prescrie înlocuitori. „Este responsabilitatea medicului curant să găsească un medicament cu acelaşi efect terapeutic. La nivelul Casei nu avem nicio sesizare prin care să ni se aducă la cunoştinţă că pentru un anumit medicament nu există vreo alternativă”, a menţionat Olga Stana.
Numărul sălăjenilor afectaţi de criza medicamentelor nu este deloc mic. Preşedintele interimar al CAS Sălaj susţine că în judeţ sunt în tratament 303 pacienţi cu afecţiuni oncologice, 33 de persoane care au suferit diverse transplanturi, 611 bolnavi de Parkinson şi 2.317 diabetici care necesită insulină. Lor li se adaugă aproximativ 30.000 de cardiaci şi hipertensivi.
Ieftinirea medicamentelor, sabia cu două tăişuri
Farmaciştii din judeţ sunt de părere că toată această criză are ca punct de plecare decizia Ministerului Sănătăţii de a tăia, anul trecut, preţurile acestor produse. Ministrul de atunci, Nicolae Bănicioiu, anunţa că România va avea cel mai mic preţ european al medicamentelor. De altfel, Ordinul 75/2009 stabileşte că preţul medicamentelor originale vândute în România trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament practicat într-una din cele 12 state UE stabilite pentru comparaţie (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Polonia, Germania, Italia, Grecia, Austria, Belgia şi Spania). Ca urmare, producătorii şi distribuitorii au început să refuze comenzi pentru tratamente ieftine, pe motiv că nu mai sunt rentabile. Deşi de atunci s-a scurs aproape un an, Ministerul nu a intervenit în vreun fel.
Farmaciştii sălăjeni mai spun că din cauza acestei ieftiniri, fenomenul „exportului paralel” a luat amploare. Aşa se face că tot mai multe medicamente sunt exportate în ţări în care preţurile sunt mai mari. Unele nici nu mai intră în ţară, că sunt de îndată direcţionate către alte state europene. În fond, este o practică perfect legală, dar care în România atinge dimensiuni îngrijorătoare.
